Emanuel V. Drăgan | Avocații DRĂGAN

Directiva UE privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat de inteligența artificială

Traducere a articolului publicat pe pagina oficială a Comisiei Europene – click

Directiva UE privind răspunderea pentru prejudiciul produs de inteligența artificială completează și modernizează reglementarea UE privind răspunderea civilă, introducând pentru prima dată reguli specifice daunelor cauzate de sistemele AI.

Noile reglementări vor garanta repararea prejudiciului cauzat de tehnologia AI în aceleași condiții în care acesta poate fi reparat în cazul răspunderii civile în situații comune. Directiva introduce două reglementări principale:

Așa-numita prezumție de cauzalitate, care va scuti victimele de a fi nevoite să explice, în detaliu, modul în care au fost prejudiciate de sistemele AI;
Accesul la dovezile deținute de companii sau furnizori, atunci când este vorba de un AI cu risc ridicat.

De ce este necesară o nouă directivă?

Pe măsură ce tehnologia continuă să se dezvolte, la fel și garanțiile pentru protejarea consumatorilor trebuie ridicate la cele mai înalte standarde de protecție, mai ales în era digitală. Comisia Europeană se angajează să se asigure că inovația tehnologică nu este niciodată în detrimentul cetățenilor. Este necesar un cadru juridic armonizat la nivelul UE pentru a evita riscul fragmentării juridice atunci când dezvoltarea tehnologică ar lăsa coluri legislative.

Reglementările naționale actuale nu sunt pregătite pentru a gestiona acțiunile în care se reclamă un prejudiciu cauzat de produse sau servicii AI. În cererile de răspundere bazate pe culpa AI, victima trebuie să-și dea seama pe cine să cheme în judecată, să explice în mod detaliat vinovăția sistemului și să dovedească legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. Acest lucru nu este întotdeauna ușor de făcut, în special atunci când vorbim despre sistemele AI. Sistemele pot fi adesea complexe iar victima nu va avea nicio șansă să-și probeze susținerile. Una dintre cele mai importante funcții ale normelor de răspundere civilă este aceea de a se asigura că cei care au suferit un prejudiciu pot să ceară despăgubiri. Dacă sistemele AI îngreunează accesul la reparația prejudiciului suferit, asta înseamnă că victimele nu au acces efectiv la justiție. Garantând o despăgubire efectivă, aceste noi reglementări contribuie la protejarea dreptului la o cale de atac efectivă și alun proces echitabil, ambele fiind prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Noile reglementări vor garanta că orice tip de victimă (persoană fizică sau juridică) pot beneficia de de despăgubiri dacă sunt vătămate prin acțiunea sau omisiunea unui furnizor, dezvoltator sau utilizator de sisteme AI. În plus, a investi în acest sector și a contribui la stabilirea de noi garanții, contribuie la dezvoltarea UE. Totodată, norme eficiente de răspundere în acest domeniu vor încuraja dezvoltatorii să respecte regulile de siguranță în ceea ce privesc sistemele AI, contribuind astfel la prevenirea producerii de prejudicii.

Cum le va ajuta pe victime această nouă directivă?

Noile reglementări vor acoperi toate pretențiile bazate pe vinovăția oricărei persoane (furnizori, dezvoltatori, utilizatori de sisteme AI) și vor garanta compensarea oricărui tip de prejudiciu reglementat de legislația națională (viață, sănătate, proprietate, intimitate, etc.) cauzat oricărui tip de victimă (persoană fizică, persoană juridică, etc.).

Noile reglementări introduc două garanții principale:

În primul rând, Directiva privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat de inteligența artificială ușurează sarcina probei, care aparține victimei, prin introducerea prezumției de cauzalitate. Astfel, dacă victimele vor putea demonstra că cineva se face vinovat pentru nerespectarea unei anumite obligații concrete și că există o legătură de cauzalitate între prejudiciu și performanța sistemului AI, iar aceasta este rezonabil de probabilă, instanța poate presupune că această nerespectarea a cauzat prejudiciul. Pe de altă parte, persoana răspunzătoare poate respinge o astfel de prezumție, dovedind că o altă cauza a provocat prejudiciul.
În al doilea rând, atunci când daunele sunt cauzate, de exemplu, pentru că un operator de drone care livrează colete nu respectă instrucțiunile de utilizare sau pentru că un furnizor nu respectă cerințele legale atunci când utilizează servicii de recrutare prin intermediul sistemelor AI, noua directivă privind răspunderea va ajuta persoanele vătămate să acceseze dovezi relevante în susținerea pretențiilor lor. Persoanele vătămate vor putea cere instanței de judecată să le permită accesul la informații despre sistemele AI cu risc ridicat. Acest lucru va permite victimelor să identifice persoana care ar putea fi trasă la răspundere și de asemenea, care este motivul pentru care sistemul AI nu a funcționat corect. Pe de altă parte, acest acces va fi supus garanțiilor specifice pentru a proteja informațiile cu caracter sensibil, cum ar fi secretele comerciale.

Împreună cu Directiva privind răspunderea pentru produse, noile reglementări vor promova încrederea în sistemele AI, asigurându-se că victimele sunt despăgubite în mod eficient în cazul în care sunt prejudiciate.

Ce fel de sisteme AI sunt vizate de această directivă?

Directiva se concentrează pe oferirea unor garanții similare cu situația în care victimele sunt prejudiciate în orice alte circumstanțe. Această directivă vizează orice tip de sisteme AI: atât cu risc ridicat, cât și fără risc ridicat.

Cum vor contribui noile reglementări la inovarea și dezvoltarea sistemelor AI?

Directiva echilibrează interesele persoanelor vătămate de sistemele AI și a întreprinderilor active în acest sector.

Pentru a face acest lucru, Comisia Europeană a ales instrumentul cel mai puțin intervenționist (prezumții contestabile) pentru a ușura sarcina probei. Ca atare, Directiva privind răspunderea sistemului AI, nu sugerează o inversare a sarcinii probei și expunerea furnizorilor, operatorilor și utilizatorilor de sisteme AI la riscuri mai mari de a răspunde, care i-ar putea descuraja în utilizarea și inovarea serviciilor AI.

Asigurându-se că victimele se bucură de același nivel de protecție ca și în situațiile care nu implică sisteme AI, directiva contribuie la consolidarea încrederii publicului în tehnologiile AI, încurajând astfel lansarea și adoptarea de sisteme AI în întreaga Uniune Europeană.

Întreprinderile vor putea anticipa mai bine modul în care vor fi aplicate regulile de răspundere și, astfel, vor putea evalua riscul și răspunderea la care se expun. Acest este, în special, cazul întreprinderilor care efectuează tranzacții transfrontaliere, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care sunt printre cele mai active în sectorul sistemelor AI.

Care este relația cu Directiva privind răspunderea pentru produse?

Directiva privind răspunderea pentru produse modernizează regimul de răspundere existent la nivelul Uniunii și se va aplica reclamanților care formulează pretenții împotriva producătorului pentru daune cauzate de produse defecte, pierderi materiale, pierderi de vieți, daune aduse sănătății, proprietății sau pierderi de date. Aceste reglementări sunt limitate la pretenții formulate de persoane fizice.

Noua directivă privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat de sistemele AI realizează o reformă direcționată a reglementărilor naționale de răspundere, bazate pe culpă și se va aplica cererilor oricărei persoane fizice sau juridice pentru prejudiciul cauzat de un sistem AI.

În ceea ce privește atenuarea sarcinii probei, cele două directive introduc instrumente similare (dreptul la divulgarea probelor, prezumții contestabile) și utilizează o formulare care asigură unitatea legislativă, indiferent de calea de compensare aleasă.

Care este legătura cu Legea Inteligenței Artificiale?

Legea AI și Directiva privind răspunderea pentru prejudiciile cauzate de sistemele AI sunt două fațete ale aceleiași monede: ase aplică în momente diferite și se consolidează reciproc. Regulile orientate spre siguranță urmăresc, în primul rând, reducerea riscurilor și prevenirea daunelor, dar aceste riscuri nu vor fi niciodată eliminate în întregime. Sunt necesare reglementări privind răspunderea pentru a ne asigura că, în cazul în care un risc se concretizează într-un prejudiciu, despăgubirea este efectivă și concretă. În timp ce Legea AI urmărește prevenirea daunelor, Directiva stabilește o plasă de siguranță pentru acordarea de despăgubiri efective în cazul prejudiciilor.

Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator la Dobre, Damian & Asociații – SCA în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.

Cum se cumpără/vinde un teren/o casă?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

Potrivit art. 1244 din Codul civil: „În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară.”.

De asemenea, art. 1242 din Codul civil stabilește că: „Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.”

Coroborând aceste articole, înțelegem faptul că pentru vânzarea sau cumpărarea unui teren este necesară încheierea unui contract autentic. Cu alte cuvinte, vânzarea sau cumpărarea unui teren sau unei case se poate face în mod valabil doar la un notar public.

Orice vânzare sau cumpărare a unui teren sau a unei case care nu s-a realizat la notar ci prin chitanță de mână, nu este valabilă drept contract de vânzare/cumpărare, ci are cel mult valoarea unei promisiuni de vânzare/cumpărare, dar care nu conferă cumpărătorului dreptul de proprietate.

Așadar, dacă plănuiești să cumperi sau să vinzi un teren sau o casă, este obligatoriu să mergi la un notar public împreună cu vânzătorul cu următoarele acte:

acte de identitate (vânzător și cumpărător);
certificatele de căsătorie – dacă este cazul;
mandat de reprezentare – dacă este cazul;
actul de proprietate al terenului/casei – prin care vânzătorul dovedește la rândul lui că este proprietar tabular;
documentația cadastrală a bunului imobil;
certificatul fiscal pe numele proprietarului, eliberat de Primăria unde se află imobilul, din care să rezulte că proprietarul este la zi cu impozitul;

În funcție de specificul terenului sau casei, s-ar putea ca notarul public să vă solicite și alte înscrisuri.

Cum se schimbă categoria de folosință a unui teren?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare în luna septembrie 2022

În România, terenurile pot avea mai multe destinații:

Terenuri cu destinații speciale – TDS
Terenuri cu destinație forestieră – TDF
Terenuri cu destinație agricolă – TDA
Terenuri aflate permanent sub ape – TDH
Terenuri aflate în intravilan – TDI

De asemenea, în funcție de scopul pentru care este utilizat terenul, acesta poate să se încadreze în una dintre următoarele categorii de folosință:

arabil – A
vii – V
livezi – L
pajiști – pășuni (P) și fânețe (F)
păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – PD
ape curgătoare – HR
ape stătătoare – HB
căi de comunicații rutiere – DR
căi ferate – CF
curți și curți cu construcții – CC
terenuri neproductive și degradate – N

Pe lângă regulile generale care se aplică oricărei schimbări de categorie de folosință, există și reguli speciale, care sunt reglementate separat și care trebuie consultate în funcție de schimbarea pe care vrei să o faci.

Dacă categoria de folosință din realitate diferă de cea trecută în cartea funciară, categoria reală trebuie dovedită cu înscrisuri emise de autoritățile competente. Ulterior obținerii acestor înscrisuri, vei formula o cerere la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din localitatea ta.

Dacă schimbarea categoriei de folosință privește întregul imobil, este suficient doar actul administrativ doveditor al schimbării categoriei de folosință.

Dacă schimbarea categoriei de folosință privește doar o parte din imobil, pe lângă actul administrativ doveditor este necesară și o documentație cadastrală întocmită de un expert topograf.

De pildă, în cazul terenurilor intravilane, schimbarea categoriei de folosință din una agricolă în teren CC (curți-construcții) se face în baza deciziei de scoatere din circuitul agricol, emisă de Direcția Județeană pentru Agricultură, cu avizul prealabil al OCPI din județul unde locuiești.

Interdicții

Există și unele interdicții. Terenurilor având categoria de folosință pășune și fâneață nu li se poate schimba categoria de folosință, cu următoarele excepții:

amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare.
înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, în condițiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiștilor; suprafața ocupată cu pajiști permanente se poate utiliza în sistem dual atât pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje, cât și pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.
instalarea de elemente de infrastructură fizică subterane sau supraterane, necesare susținerii rețelelor publice de comunicații electronice;
ucrări privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, declarate de utilitate publică în condițiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
operațiuni și lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea țițeiului și a altor resurse minerale naturale, desfășurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operațiuni și lucrări de construcții în legătură cu acestea și operațiuni legate de extracția, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea și comercializarea producției de țiței și resurse minerale naturale;
reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;
lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/județeană/regională inițiate de autoritățile administrației publice locale.

Alte instrucțiuni utile legate de pășuni se găsesc în OUG nr. 34/2013.

Costuri

Costurile pot să difere în funcție de operațiunea pe care vrei să o realizezi, mai ales dacă va fi necesară realizarea unei documentații cadastrale.

Totuși, la OCPI se plătește un tarif de 75 lei/imobil sau de 375 lei dacă se dorește înscrierea modificării în regim de urgență.

Salariu brut, salariu net și taxe pentru salariați

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare în luna august 2022

La momentul redactării acestui articol, salariul minim brut pe economie în România este de 2550 RON. Salariul net este de 1524 RON.

Salariul brut este venitul trecut în contractul de muncă și reprezintă suma pe care angajatorul este obligat să o cheltuie pentru tine (vezi mai jos suma totală).

Salariul net este venitul pe care îl primește efectiv în mână (sau în cont :)) ), după ce angajatorul ți-a plătit toate contribuțiile obligatorii la stat.

În România, la momentul redactării acestui articol, contribuțiile sociale obligatorii însumează 47,25% din salariul brut.

Contribuția de asigurări de sănătate (CAS)	25% din salariul brut
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)	10 % din salariul brut
Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)	2,25% din salariul brut
Impozit pe veniturile din salariu	10% din salariul brut

CAS, CASS și CAM se declară de către angajator și se virează lunar sau trimestrial către bugetul de stat până în data de 25 a lunii următoare celei în care se plătește salariul.

IMPORTANT: Angajații care un venit lunar brut mai mic de 3600 RON beneficiază de o deducere personală calculată în funcție de valoarea salariului și de numărul persoanelor avute în întreținere.

Salariul brut de 2550 RON corespunde unui contract individual de muncă încheiat pentru un timp de lucru de 8 ore pe zi. Totuși, există contracte individuale de muncă încheiate și pentru un timp de lucru de 4 ore sau de 2 ore.

	8 ore	4 ore	2 ore
Salariu BRUT	2550 RON	1275 RON	637,5 RON
CASS	255 RON	128 RON	64 RON
CAM	57 RON	29 RON	14 RON
CAS	638 RON	319 RON	159 RON
Impozit	133 RON	32 RON	0 RON
Deducere personală	330 RON	510 RON	510 RON
Salariu NET	1524 RON	796 RON	414 RON
Taxe suportate de angajat	1026 RON	479 RON	224 RON
Taxe suportate de angajator	57 RON	29 RON	14 RON
TOTALUL TAXELOR	1083 RON	508 RON	237 RON
Cât cheltuiește firma?	2607 RON	1304 RON	651 RON

Cum se înființează un ONG?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare în luna august 2022

Potrivit art. 4 și art. 15 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații:

Asociația este subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivități.

Pasul 1 – Rezervarea denumirii

Completezi această cerere, plătești taxa de 36 de lei în contul de disponibilităţi al Ministerului Justiţiei nr. RO62TREZ7005032XXX013994 (codul fiscal al beneficiarului-Ministerul Justiţiei este 4265841), apoi expediezi atât cererea cât și dovada plății:
– prin poștă (Str. Apolodor Nr.17, sector 5, București);
– prin e-mail (ongmj@just.ro).

Pasul 2 – Stabilirea sediului social

Până primești Dovada disponibilității denumirii de la Ministerul Justiției, trebuie să te hotărăști unde va fi sediul social al ONG-ului.

În cazul în care acesta este într-un apartament dintr-un bloc, nu mai este necesar acordul asociației de proprietari dacă persoana desemnată prin statut pentru îndeplinirea procedurilor de înființare completează în calitate de reprezentant al ONG-ului o declarație pe proprie răspundere în care declară că nu se vor desfășura activități în sediul (apartament). În situația în care sediul va fi într-un apartament și plănuiești să desfășori activități acolo, ai nevoie de acordul asociației de proprietari.

Sediul social se dovedește:

prin contract de locațiune;
prin contract de comodat;

Pasul 3 – Statutul ONG-ului

Statutul asociației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social;
exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației;
denumirea asociației;
sediul asociației;
durata de funcționare a asociației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie;
componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;
persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;
modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat;
drepturile și obligațiile asociaților;
categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;
atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;
destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;
semnăturile membrilor asociați.

Statutul fundației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

datele de identificare ale fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală a persoanei juridice și, după caz, domiciliul/reședința ori adresa sediului social;
explicitarea scopului și a obiectivelor fundației;
denumirea fundației;
sediul fundației;
durata de funcționare a fundației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
patrimoniul inițial al fundației. În cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie;
componenta nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale fundației ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
persoana sau persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;
categoriile de resurse patrimoniale ale fundației;
atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale fundației;
procedura de desemnare și de modificare a componentei organelor de conducere, administrare și control, pe parcursul existenței fundației;
destinația bunurilor, în cazul dizolvării fundației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;
semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor.

Pasul 4 – Contul la bancă – partea 1

Vei merge la orice bancă de încredere cu următoarele înscrisuri:

copii CI fondatori;
statut – original;
patrimoniul;
- în cazul asociațiilor nu există limită minimă.
- în cazul fundațiilor:
  - 10 salarii minime pe economie;
  - 2 salarii minime pe economie pentru fundațiile al căror scop exclusiv este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă.
specimen de semnătură al persoanei împuternicite prin statut să desfășoare activitatea de înregistrare a ONG-ului – original
- se obține de la un notar public (în jur de 50-100 lei);

La acest moment se precizează și codul CAEN ales. Vezi lista aici.

Vei cere de la bancă dovada depunerii patrimoniului social, necesară la Pasul 5.

Vom reveni la contul bancar în cadrul pasului 7.

Pasul 5 – Procedura în fața instanței de judecată

Pentru înființarea unui ONG este necesară parcurgerea unei proceduri necontencioase în fața Judecătoriei în circumscripția căreia este situat sediul ONG-ului.

Se vor anexa următoarele înscrisuri:

cerere;
copie certificată pentru conformitate a Statutului;
dovada patrimoniului;
dovada sediului social (contract de locațiune sau de comodat) + extras de carte funciară;
copii CI fondatori;
dovada disponibilității denumirii (în original);
caziere fiscale fondatori (în original) – se obțin de la ANAF sau direcțiile locale;
taxă de timbru – 100 RON (se achită în numele persoanei împuternicite prin statut să desfășoare activitatea de înregistrare a ONG-ului;

Pasul 6 – Procedura la ANAF

După obținerea unei soluții de admitere a cererii de înființare a ONG-ului din partea instanței de judecată, este necesară parcurgerea unei proceduri la ANAF în scopul dobândirii certificatului de înregistrare fiscală. Te vei prezenta la ANAF cu următoarele înscrisuri:

Declarația 010 – 2 exemplare completate;
copie statut;
copie legalizată după hotărârea judecătorească (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei după trecerea a 5 zile de la data la care ți s-a comunicat hotărârea acasă. Este necesară plata unei taxe de timbru de 5 lei);
certificat de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătorie (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei după trecerea a 5 zile de la data la care ți s-a comunicat hotărârea acasă. Este necesară plata unei taxe de timbru de 1 leu);
Contractul de comodat în original.

Pasul 7 – Contul la bancă – partea 2

După obținerea certificatului de înregistrare fiscală de la ANAF, vei merge la bancă pentru a finaliza procedura de deschidere a contului bancar. Vei lua cu tine:

certificat de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătorie – original;
certificat de grefă – din care să reiasă componența nominală a organelor de conducere a ONG-ului (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei. Este necesară plata unei taxe de timbru de 1 leu);
hotărârea judecătorească – original;
certificatul de înregistrare fiscală – original.

Felicitări!

Ai parcurs toți pașii pentru înființarea unui ONG. Acum ia legătura cu un contabil pentru a afla mai multe despre cum poți să-ți desfășori activitatea și ce registre și evidențe trebuie să întocmești.

Cum se obține traducerea supralegalizată/legalizată a unei hotătâri judecătorești?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare în luna august 2022

Sunt situații în care ai nevoie și în străinătate de o hotărâre judecătorească pronunțată în România. Găsești AICI detalii despre regimul actelor în toate statele lumii pentru a ști ce procedură să urmezi.

Obținerea unei copii legalizate după o hotărâre judecătorească

Copia legalizată a unei hotărâri judecătorești se obține de la Arhiva instanței care a pronunțat-o în baza unei cereri (click AICI pentru model) la care se anexează, în original, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 5 lei (se achită la primăria unde ai domiciliul sau pe platforma www.ghiseul.ro – click AICI pentru tutorial).

Copia se eliberează în 2-5 zile. Pentru detalii, sunați la Arhiva instanței.

Supralegalizarea copiei legalizate

Copia legalizată se supralegalizează la instanța care a pronunțat hotărârea în baza unei cereri (click AICI pentru model) la care se anexează, în original, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei (se achită la primăria unde ai domiciliul sau pe platforma www.ghiseul.ro – click AICI pentru tutorial).

Supralegalizarea se eliberează în 2-5 zile. Pentru detalii, sunați la Arhiva instanței.

Apostilarea supralegalizării

Copia supraleglizată se apostilează la Tribunalul în circumscripția căruia se află instanța care a pronunțat hotărârea în baza unei cereri (click AICI pentru model) la care se anexează, în original, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 de lei (se achită la primăria unde ai domiciliul sau pe platforma www.ghiseul.ro – click AICI pentru tutorial)

Hotărârea apostilată se eliberează în 2-5 zile. Pentru detalii, sunați la Arhiva instanței.

Traducerea hotărârii judecătorești

Hotărârea apostilată se duce la un traducător autorizat pentru a fi tradusă în limba în care aveți nevoie.

Legalizarea traducerii

Traducerea se legalizează la un notar public cu care colaborează traducătorul.

Supralegalizarea legalizării traducerii

Se realizează în cadrul Camerei Notarilor Publici în circumscripția căreia vă aflați.

Cum poți plăti taxa de timbru online?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, de către toate persoanele fizice și juridice și reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, precum și de către Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. – art 1 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

Pe lângă faptul că taxele de timbru pot fi plătite la primăria unde debitorul își are domiciliul, prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, acestea pot fi plătite foarte ușor și online. Dovada achitării taxei de timbru va fi documentul .pdf expediat pe e-mail.

Pasul 1 – Accesează platforma și pagina de plată

Intră pe www.ghiseul.ro și iar în partea de jos-dreapta a paginii vei găsi meniul „Plată fără autentificare”. Selectează opțiunea „Plătește fără autentificare”.

Pasul 2 – Completează formularul

Alege Județul;
La „Tip instituție” selectează „Impozite și taxe locale”;
La „Instituție” alege localitatea unde domiciliezi (în cazul în care nu este listată, acest lucru înseamnă că primăria de care aparții nu a implementat serviciul plății taxelor online);
După selectarea localității, se va deschide un meniu. Caută „taxe judiciare de timbru” și selectează.
La detalii despre plată scrie numele tău și scopul pentru care plătești taxa de timbru. În cazul în care este vorba despre un dosar, scrie numărul de dosar, instanța pe rolul căreia se află și numele tău.
Scrie cuantumul taxei pe care îl plătești.
Completează câmpurile cu CNP.
Scrie Numele și Prenumele tău (dacă pentru tine plătești)
Scrie adresa ta de domiciliu (sau a persoanei pentru care plătești)
Scrie adresa de e-mail (ATENȚIE! La această adresă de e-mail va fi comunicată dovada achitării taxei de timbru. Asigură-te că ai scris-o corect și că ai acces la ea);
Introdu cotul de siguranță;
Bifează căsuța „Aprob plata și sunt de acord cu termenii și condițiile de utilizare”;
Click pe „Plătește”;

Pasul 3 – Verificarea informațiilor și confirmarea plății

Verifică acuratețea informațiilor și dacă totul este în regulă, fă click pe „Plătește”.

Pasul 4 – Introducerea datelor cardului

Introdu datele cardului tău și confirmă-le.

Pasul 5 – Descărcarea dovezii achitării taxei de timbru

După ce plata a fost acceptată, accesează adresa de e-mail pe care ai trecut-o la pasul 2 și descarcă dovada achitării taxei de timbru în format .pdf.

Aceasta este acceptată în formatul în care este expediată, nefiind necesară semnarea sau ștampilarea.

Cum poți cere restituirea banilor plătiți pe „amenzile PLF”?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare la data de 17 august 2022

În Monitorul Oficial din data de 16 august a fost publicată procedura de restituire a banilor plătiți pe amenzile primite ca urmare a necompletării formularului digital PLF 🥳.

Dacă ai primit o astfel de amendă și ai plătit-o (ca un cetățean de bună credință 🤓) dar ai nevoie de bani (2000 de lei, 3000 de lei sau 500 de lei 🤑 – depinde cât ai plătit), trebuie să parcurgi o procedură administrativă.

ATENȚIE! Cererea se depune în termen de 90 de zile – începând cu 22 august 2022

Pasul 1 – Cererea de restituire

Descarcă, imprimă și completează cererea – CLICK AICI.

Pasul 2– Ce trebuie să anexezi la cerere?

La cererea de restituire se atașează următoarele înscrisuri:

Procesul-verbal de constatare al contravenției;
Documentul care atestă faptul că ai plătit amenda;
Copia actului de identitate.

Pasul 3 – Depune cererea

Cererea se depune la organul fiscal local competent în format fizic (mergi și o duci la organul fiscal local 🏢) sau prin mijloace electronice (pe adresa de e-mail 📧 ) alături de înscrisurile de la pasul 2.

Pasul 4 – Ce faci după depunerea cererii?

Aștepți ⏱️. Procedura stabilește că organul fiscal competent verifică cererea ta și înscrisurile anexate și dacă are nevoie de documente solicitare te va contacta.

Termenul de soluționare este de 45 de zile 🗓️, potrivit art. 77 din Legea nr. 207/2015 (Codul de procedură fiscală), dar acesta se poate prelungi în cazul în care organul fiscal local ți-a cerut mai multe informații.

Pasul 5 – Cum vei primi banii?

În funcție de cum ai optat când ai completat cererea. Fie mergi și îi ridici de la casierie fie prin cont bancar.

Ține minte că în situația în care ai datorii la organul fiscal local (impozite sau alte amenzi neplătite), suma solicitata va fi restituită numai după compensarea obligațiilor bugetare restante.

Dacă obligațiile tale restante la organul fiscal local sunt mai mari decât suma care trebuie să ți se restituie, compensarea se face până la concurența sumei de restituit. Cu alte cuvinte, nu vei primi niciun ban 😥.

Ce să faci când ești amendat de Poliția Locală?

PAGINA PRINCIPALĂ

SERVICII & ONORARII

CONTACT

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare la data de 15 august 2022

Atenție! Argumentația acestui articol nu mai este valabilă în ceea ce privește solicitarea Poliției Locale de a comunica identitatea persoanei care a condus un autovehicul. La 4 luni de la data redactării acestui articol a intrat în vigoare Legea nr. 335 din 7 decembrie 2022 care modifică art. 39 alin. (1), art. 102 alin. (1) pct. 14, art. 105 pct. 10 și art. 109 alin. (1) din Codul rutier. Astfel, potrivit noilor modificări, polițistul local, alături de polițistul rutier din cadrul Poliției Române, are competența materială de solicita conducătorului auto să comunice identitatea persoanei care a condus un autovehicul: “art. 39 alin (1): La solicitarea poliţiei rutiere sau a poliţiei locale, proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice acesteia, în termenul indicat în cuprinsul solicitării, datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a-l conduce pe drumurile publice. Poliţia locală poate solicita aceste date de identificare numai în legătură cu exercitarea competenţelor în domeniul circulaţiei pe drumurile publice.”

Ți se poate întâmpla ca uneori să găsești pe parbrizul mașinii tale o invitație. Și nu orice fel de invitație, ci o invitație la sediul Poliției Locale.

Aceste invitații au fost dezbătute mult în ultimii ani și au fost chiar lămurite prin intermediul unui Recurs în Interesul Legii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție (RIL nr. 11/2017). Totuși, am observat că încă se întâmplă următoarele două lucruri:

Deși nu are competența materială, Poliția Locală încă folosește aceste tipizate numite Invitație auto;
Din necunoștință de cauză, oamenii dau curs acestor invitații și ajung să fie sancționați contravențional (a.k.a. amendați).

De ce lasă Poliția Locală invitații auto?

„Proprietarul autovehiculului ___, cu nr. ___, de culoare ___, este invitat să se prezinte în data de ___ la ora ___ la sediul Direcției Poliția Locală din ___, str. ___. Vă rugăm să aveți la dumneavoastră actul de identitate.”

Răspunsul cel mai simplu este că nu reiese din cuprinsul invitației motivul pentru care doresc să te cunoască 😁. Prin deducție, înțelegem că ești chemat la sediul Poliției Locale pentru a fi identificat și pentru a ți se aplica o amendă rutieră.

Când Poliția Locală constată săvârșirea unei fapte contravenționale iar la autoturismul, să zicem, parcat necorespunzător nu se află proprietarul sau posesorul, agentul se vede nevoit să-ți lase o astfel de invitație pentru ca tu să te deplasezi la sediul Poliției, să fi identificat și amendat în baza O.U.G. nr. 195/2002 (a.k.a. Codul rutier), în mod nelegal 🤫 după cum voi arăta imediat.

Ce pățești dacă dai curs invitației?

Să luăm cazul ipotetic în care ești un cetățean responsabil și de bună-credință care se deplasează imediat la sediul Poliției Locale. Agentul te va identifica drept Z, domiciliat în X, și, în cazul în care nu îți dă un avertisment, va proceda la încheierea unui proces-verbal prin care ți se va aplica o amendă contravențională pentru nerespectarea regulilor privind oprirea/staționarea (pe exemplul ipotetic de mai sus), invocându-se articole din OUG nr. 195/2002. Așa, și? 🧐

Conform art. 177 alin. (1) din H.G. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare al OUG nr. 195/2002:

Îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luarea măsurilor legale în cazul în care se constat încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri din cadrul Poliției Române.

Și? Păi dacă ai fost amendat de un Polițist Local pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de OUG 195/2002 (Codul rutier), ai fost amendat de o persoană care nu are dreptul (sau nu are competența materială 🤓) să te amendeze și, astfel, poți obține, pe cale judecătorească, anularea procesului-verbal de contravenție, adică: anularea amenzii.

Dar dacă ai fost amendat pentru nerespectarea unor dispoziții locale, cum ar fi un HCL sau HCJ?

În această situație, și numai dacă în acel HCL sau HCJ se menționează expres că Poliția Locală are competența materială de a sancționa contravențional anumite fapte, există două scenarii:

1. Nu proprietarul autoturismului a săvârșit fapta (ci, eventual, un posesor) și nimeni nu a dat curs invitației

Într-o atare situație, Poliția Locală va încheia, cel mai probabil, un proces-verbal în lipsă și îl va menționa drept contravenient pe proprietarul autoturismului. Acesta va putea formula plângere contravențională pe calea căreia se va dovedi că la data săvârșirii faptei nu se afla în locul consemnat în procesul-verbal ca fiind locul săvârșirii faptei. Astfel, neavând calitate de subiect activ al contravenției, procesul-verbal va fi anulat.

2. Proprietarul autoturismului a săvârșit fapta dar nu a dat curs invitației

În acest caz, proprietarul este subiect activ al contravenției și va putea fi amendat în mod legal de Polițistul Local 😢.

Ce se întâmplă dacă nu te prezinți la invitația Poliției Locale?

În caz de neprezentare, vor fi luate măsuri de sancționare conform prevederilor art. 2 punctul 31 din Legea nr. 61/1991/R cu amendă de la 500 la 1500 lei, prevăzută de art. 3 alin. (1) lit. c) din același act normativ.

Nu te speria! Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit deja că acest text este inaplicabil (RIL nr. 11/2017):

„doar agentul constatator din cadrul poliției rutiere are competența de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relațiilor solicitate.”

Pentru că nu este competent să te cheme la sediu, rezultă că invitația pe care ți-o lasă este nejustificată și, prin urmare, nici nu te poate amenda pentru faptul că nu te-ai prezentat 😁.

Citez și din Concluzia Minutei întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din data de 17 decembrie 2020:

Cu unanimitate (…) polițistul local nu are competența de a încheia procese-verbale de constatare și sancționare ca urmare a contravenției prevăzute de art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61 din 1991, întocmite ca urmare a neprezentării la sediul poliției locale a proprietarului unui vehicul care a fost oprit neregulamentar, în urma invitației făcute de polițistul local.

Dar dacă ai fost sancționat pentru neprezentare?

legiuitorul nu a stabilit, în mod expres, în competența poliției locale atribuția de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, și nici de a aplica sancțiunile contravenției prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 31 din Legea nr. 61/1991. (RIL nr. 11/2017)

Formulezi plângere contravențională și obții o soluție de anulare a procesului-verbal de contravenție încheiat de agentul de poliție-locală și scapi de plata amenzii.