În general, atunci când oamenii aud de procese civile se sperie și se gândesc la poliție și alte autorități care, în realitate, nu sunt implicate în procedură.
Prin acest articol îmi propun să explic, pe scurt desigur, modalitatea în care se desfășoară un proces civil în România.
Instanțele judecătorești și căile de atac
Pentru început, trebuie să știm că există mai multe instanțe judecătorești:
- Judecătorii;
- Tribunale;
- Curți de Apel;
- Înalta Curte de Casație și Justiție.
În funcție de specificul fiecărui proces, acesta poate începe la Judecătorie la Tribunal sau la Curtea de Apel. În materia dreptului civil procesele nu pot începe niciodată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dacă un proces începe la Judecătorie, sentința pronunțată de această instanță va putea fi, de regulă, atacată cu apel la Tribunal iar dacă este cazul, cu recurs la Curtea de Apel. În acest fel, se asigură controlul judecătoresc ierarhic superior asupra hotărârii care s-a pronunțat în acea cauză.
Atunci când un proces începe la Tribunal, apelul se va judeca de Curtea de Apel iar recursul, dacă este cazul, de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Atunci când un proces începe la Curtea de Apel, calea de atac nu mai este apelul, ci recursul, care se va judeca de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Etapele procesului civil la Judecătorie
Pentru acest articol, vom lua ca exemplu un proces care începe la Judecătorie. Nu vor fi prezentate toate particularitățile acestuia pentru că articolul ar fi infinit de lung iar atunci explicațiile nu ar mai fi pe înțelesul tuturor, nu?
1. Începutul unui proces
Procesul civil începe la cererea persoanei care formulează o pretenție împotriva unei alte persoane. Cel care pornește procesul se numește reclamant iar cel chemat în judecată se numește pârât.
Cererea reclamantului se numește cerere de chemare în judecată.
Aceasta se depune la instanța competentă potrivit legii. Ca regulă generală, care comportă multe excepții, instanța competentă este instanța în circumscripția căreia pârâtul își are domiciliul.
După ce reclamantul înregistrează cererea de chemare în judecată la Judecătorie, aceasta intră într-o etapă prealabilă de verificare, numită de lege regularizare.
În etapa regularizării, judecătorul desemnat aleatoriu să judece acea cerere verifică dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru redactarea și depunerea cererii de chemare în judecată (spre exemplu: nume, prenume, obiect, motive de fapt, semnătură, probe taxă de timbru, etc.).
Probele de care reclamantul înțelege să se folosească trebuie să fie atașate cererii de chemare în judecată.
Este foarte important să știm că pentru a introduce o cerere de chemare în judecată, reclamantul trebuie ca în prealabil să plătească o taxă de timbru.
Taxa de timbru este taxa pe care o percepe statul pentru a judeca pretenția reclamantului (sau a pârâtului dacă formulează cerere reconvențională). Aceasta se plătește la primăria unde reclamantul își are domiciliul și trebuie anexată cererii de chemare în judecată. Cuantumul taxelor de timbru pentru toate tipurile de cereri este reglementat de O.U.G 80/2013.
Dacă în etapa regularizării judecătorul constată că lipsesc anumite elemente obligatorii ale cererii de chemare în judecată, acesta va pune în vedere reclamantului ca în termen de 10 zile să remedieze neregularitățile.
Dacă reclamantul nu îndreaptă neregularitățile, cererea de chemare în judecată va fi anulată, adică nu va produce niciun efect.
Dacă cererea de chemare în judecată nu conține neregularități, aceasta va fi comunicată pârâtului.
2. Etapa scrisă după comunicarea cererii de chemare în judecată
După ce pârâtul primește cererea de chemare în judecată și probele depuse de reclamant, prin adresa comunicată i se pune în vedere că poate să formuleze întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare.
Prin întâmpinare, pârâtul are posibilitatea să se apere în fapt și în drept asupra acuzațiilor aduse de reclamant și să propună probe în apărare. Probele nu pot fi propuse decât prin întâmpinare.
Dacă pârâtul are pretenții proprii împotriva reclamantului și care au legătură cu obiectul cererii de chemare în judecată, acesta poate formula cerere reconvențională. Cererea reconvențională este tratată asemenea unei cereri de chemare în judecată, atâta doar că este formulată de pârât în cadrul unui proces în curs.
După depunerea întâmpinării, aceasta se comunică reclamantului care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul nu mai poate propune probe.
3. Etapa cercetării judecătorești
După finalizarea etapei scrise, judecătorul fixează primul termen de judecată și dispune citarea tuturor părților, cu arătarea datei și orei când se va desfășura procesul. Părțile trebuie citate cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată.
Etapa cercetării procesului este acea etapă din procesul civil unde instanța:
- Rezolvă excepțiile invocate de părți;
- Examinează fiecare pretenție și apărare în parte;
- Ia măsuri asigurătorii sau alte măsuri;
- Încuviințează sau respinge probele propuse de părți, etc.
La primul termen de judecată, instanța își verifică competența generală, materială și teritorială, estimează durata cercetării procesului și dă cuvântul părților cu privire la probațiune.
Părțile solicită instanței probele pe care doresc să le depună. În cazul înscrisurilor, părțile vor solicita instanței să admită proba cu înscrisurile depuse, iar dacă este vorba de alte cereri în probațiune (expertiză, cercetare la fața locului, interogatoriu, proba cu martori), părțile vor explicita și aceste solicitări.
Etapa cercetării judecătorești poate dura de la 1 termen de judecată la 15 termene de judecată, în funcție de specificul procesului.
După terminarea cercetării judecătorești, instanța întreabă părțile dacă mai au alte cereri sau excepții de formulat iar dacă nu este cazul, declară închisă cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile în fond.
4. Etapa dezbaterilor în fond
În etapa dezbaterilor, părțile își pot susține liber pretențiile și apărările, prin raportare la probatoriul care a fost încuviințat și administrat în etapa cercetării procesului.
Această etapă este veritabila etapă orală a procesului, în care părțile pot explica instanței în mod liber ce doresc, de ce și pot indica probele care le susțin pretențiile.
După ce părțile își încheie susținerile, judecătorul închide dezbaterile și intră în etapa deliberării și amână pronunțarea fie pentru acea zi fie pentru o dată ulterioară.
5. Etapa deliberării
În etapa deliberării, judecătorul analizează pretențiile și apărările formulate în cauză prin raportare la probatoriul administrat și decide cu privire la acestea.
Decizia judecătorului ia forma unei hotărâri judecătorești.
Potrivit legii, etapa deliberării durează cel mult 15 zile, dar, în realitate, aceasta poate dura de la 1 lună la 3 luni sau chiar mai mult.
6. Pronunțarea
După pronunțare, părțile pot lua cunoștință despre soluție de pe pagina oficială a instanțelor judecătorești www.portal.just.ro, urmând să aștepte comunicarea motivării prin poștă sau prin e-mail, în funcție de cum au optat.
Cu alte cuvinte, soluția publicată pe pagina oficială este soluția pe scurt, iar motivarea care urmează să fie comunicată este hotărârea judecătorească.
7. Motivarea și comunicarea hotărârii
Potrivit legii, motivarea hotărârii judecătorești se face în cel mult 30 de zile de la data pronunțării, iar pentru cazuri temeinice, aceasta poate fi amânată pentru încă 30 de zile, de cel mult 2 ori.
Cu alte cuvinte, motivarea hotărârii se face în termen de maxim 90 de zile de la pronunțare.
Din nou, practica dovedește faptul că uneori motivarea poate dura de la 1 săptămână până la 1 an, în funcție de judecător(. Totuși, dacă se depășește termenul de 90 de zile, părțile au la dispoziție calea unei contestații privind tergiversarea procesului, obligând așadar judecătorul să motiveze hotărârea mai repede.
8. Calea de atac
De la momentul comunicării hotărârii motivate, părțile pot exercita căile de atac prevăzute de lege. În ceea ce privește apelul, acesta poate fi exercitat, de regulă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la instanța de judecată care a pronunțat hotărârea atacată și urmează a fi trimis la instanța ierarhic superioară (în cazul nostru la Tribunal), unde începe din nou același șir de etape procesuale care au fost expuse anterior.
Concluzii
Procesul civil este o veritabilă construcție juridică care comportă multe valențe, suișuri și coborâșuri. Cunoașterea dispozițiilor legale incidente în fiecare situație asigură buna desfășurare a actului de justiție și, uneori, victoria.
Datoria avocatului este să cunoască procedura civilă în detaliu pentru a asigura clienților săi o expunere cât mai performantă a pretențiilor pe care aceștia le au împotriva altor persoane sau pentru a le asigura apărare în fața pretențiilor formulate de un terț.
Procesul civil poate apărea ca fiind o activitate extenuantă pentru nespecialiști, însă, victoria obținută de aceștia șterge retroactiv orice urmă de oboseală, frustrare și nemulțumire.
Ca avocat, știu că procedurile pot părea interminabile și uneori nejustificat de lungi, dar, sarcina mea este să mă asigur că partea pe care o reprezint beneficiază de o apărare efectivă, profesionistă și responsabilă.
Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator la Dobre, Damian & Asociații – SCA în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.
