Sfaturi în cazul executării silite pentru un credit imobiliar

De multe ori se întâmplă ca persoanele fizice să împrumute bani pentru diferite lucruri sau scopuri. Poate vrei să mergi într-o vacanță sau poate vrei să-ți cumperi un televizor, o tabletă sau un telefon. Sau poate vrei să-ți iei un apartament, și atunci ești în situația de a contracta un credit imobiliar. Totuși, ce se întâmplă atunci când ajungi să nu mai poți plăti ratele? Există cel puțin 2 variante mai puțin plăcute:

  1. Banca declară creditul scadent anticipat (adică banca îți cere toți banii) și te execută silit pentru toată suma pe care ai împrumutat-o;
  2. Banca declară creditul scadent anticipat și apoi vinde datoria ta unei firme de recuperări creanțe (care te vor bate la cap prin niște mijloace mai puțin „ordotoxe”)

Prima variantă a ajuns destul de rară, întrucât banca nu dorește să mai cheltuiască bani cu tine și atunci apelează la recuperatorii de creanțe. În ceea ce îi privește pe aceștia, în acest articol am să-ți dau câteva sfaturi extrase din OUG nr. 52/2016, astfel ca tu să fi informat și pregătit.

Ce să faci atunci când nu mai poți să plătești ratele?

Ia legătura cu banca. Spune-i că te afli în dificultate financiară și obligă-i, prin insistențe, să discute cu tine despre posibile variante.

Ține minte că și dacă nu iei tu legătura cu banca, aceasta este obligată să te contacteze pe tine atunci când bănuiește că te afli în dificultate financiară (art. 45 din OUG nr. 52/2016). De asemenea, banca trebuie să depună toate diligențele necesare pentru a evita declararea scadentă a creditului.

Dacă ai îndoieli asupra depunerii acestor diligențe de către bancă, te poți folosi de aceste argumente într-un viitor proces civil.

Ce se întâmplă atunci când trec mai mult de 60 de zile de la achitarea ultimei rate?

Banca este obligată să ia legătura cu tine (art. 47 din OUG nr. 52/2016) și să te informeze cu privire la consecința neachitări ratelor dar și în legătură cu posibilitatea refinanțării sau restructurării datoriei.

Cum ajunge un credit să fie declarat scadent anticipat?

Atunci când trec mai mult de 90 de zile de la achitarea ultimei rate, banca poate declara creditul scadent anticipat.

Atenție! Banca este obligată să te anunțe cu cel puțin 30 de zile înainte de declararea anticipată a scadenței creditului.

Se mai pot aplica dobânzi după ce se declară anticipat scadența unui credit imobiliar?

Nu! Articolul 55 alin. (2) din OUG nr. 52/2016 spune: „Se interzice perceperea altor dobânzi după declararea scadenței anticipate”, adică alte dobânzi în afară de dobânda penalizatoare legală.

De asemenea, potrivit art. 54 alin. (2) din OUG nr. 52/2016 în niciun caz dobânzile penalizatoare legale nu pot depăși debitul pe care îl datorezi.

Dar în cursul executării silite?

Nici banca și nici cesionarul (firma de recuperări) nu mai pot percepe dobânzi (de orice fel!!!) în cursul executării silite (art. 55 alin. (4) din OUG nr. 52/2016).

Cum ajunge creditul meu să fie cesionat către o firmă de recuperări creanțe?

Pentru încheierea unei cesiuni de creanță nu este necesar acordul tău. Totuși, legea stabilește că tu trebuie să fi informat de către bancă, cu 30 de zile înainte, despre faptul că va cesiona creanța ta unei firme de recuperări.

În plus, în termen de 10 zile de la data când banca și firma au încheiat cesiunea, banca trebuie să-ți comunice acest contract prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Notificarea trebuie redactată folosind font Times New Roman, mărimea minim 12p și trebuie să conțină următoarele:

  • Numele și datele de contact ale cesionarului;
  • Numele creditorului inițial de la care a fost preluată creanța;
  • Data la care s-a realizat cesiunea;
  • Cuantumul sumei datorate și documentele care atestă această sumă;
  • Conturile în care se vor efectua plățile.

Dacă cesionarul este o firmă de recuperări creanțe, aceasta este obligată să te notifice, separat, cu privire la:

  • Termenul în care poți lua legătura cu ei (nu poate fi mai mic de 5 zile de la data primirii notificării);
  • Dreptul de a contesta debitul în termen de 30 de zile de la primirii notificării (atenție, firma are obligația de a răspunde contestației tale în termen de 30 de zile de la comunicarea ei);
  • Dreptul de a te adresa instanței de judecată pentru a contesta existența debitului sau cuantumul acesteia;
  • Faptul că dacă nu contești debitul, acest lucru nu reprezintă o recunoaștere a acestuia;
  • Faptul că te poți adresa instanței de judecată.

În cazul în care banca nu a respectat aceste dispoziții, poți introduce un proces civil.

Atenție!!! Reprezentanții firmelor de recuperări creanțe au obligația de a se legitima de fiecare dată când ți se adresează (art. 58 alin. (6) din OUG nr. 52/2016)!

Cum te poți apăra în fața firmei de recuperări?

Legea îți dă dreptul să te aperi în fața firmei de recuperări așa cum ai fi putut să te aperi și în fața băncii.

Ce obligații are firma de recuperări?

Firma de recuperări creanțe va trebui să analizeze circumstanțele tale individuale și să țină cont de ele, oferindu-ți următoarele soluții (art. 48 din OUG nr. 52/2016):

  • refinanțarea creditului;
  • prelungirea duratei contractului;
  • schimbarea tipului contractului;
  • schimbarea ratei dobânzii;
  • oferirea unei perioade fără plăți;
  • reducerea pe perioade scurte a ratei, etc.

Știm și noi că în realitate se întâmplă ca firma de recuperări să te pună direct în executare silită. În această situație, ai la dispoziție calea contestației la executare, pe care o poți formula prin intermediul unui avocat.

Atenție!!! Dacă firma de recuperări creanțe nu are o sucursală sau un reprezentant în România, executarea silită pe care a pornit-o împotriva ta este nelegală! Și în acestă situație, rezolvarea se obține printr-o contestație la executare.

Ce NU POT să facă firmele de recuperări?

Potrivit art. 60 din OUG nr. 52/2016, se interzice firmei de recuperări:

  • Perceperea de comisioane, dobânzi sau dobânzi penalizatoare în cursul executării silite;
  • Derularea activităților de recuperare creanțe în cursul celor 30 de zile în care tu ai dreptul să contești existența debitului sau cuantumul lui;
  • Utilizarea de tehnici prin care să te hărțuiască sau să te abuzeze în legătură cu recuperarea creanței;
  • Utilizarea de amenințări sau tehnici agresive de natură a te vătăma psihic ori fizic, pe tine sau pe rudele tale;
  • Utilizarea de amenințări sau tehnici agresive de natură a afecta reputația ta;
  • Contactarea ta la locul de muncă;
  • Contactarea rudelor tale, succesorilor legali sau avocatului tău;
  • Comunicarea cu tine în intervalul 20:00 – 09:00.

Cum procedezi atunci când ești pus în executare silită de o firmă de recuperări creanțe?

Dacă firma de recuperări te execută silit în baza contractului pe care tu l-ai încheiat cu banca, fără ca înainte să te fi chemat în judecată și să fi obținut o hotărâre definitivă în acest sens, executarea silită este nelegală.

Art. 58 alin. (5) din OUG nr. 52/2016 arată că nu reprezintă titluri executorii (adică acte care să poată fi puse direct în executare silită) contractele de credit inițiale, atunci când cesionarul (firma de recuperări) este o societate care desfășoară activități de recuperări creanțe.

Cu alte cuvinte, firma de recuperări nu te poate executa silit decât dacă obține o hotărâre judecătorească definitivă prin care să fii obligat la plata debitului. Astfel, dacă după ce își îndeplinește toate obligațiile menționate anterior tu nu achiți debitul, firma te cheamă în judecată și, dacă reușește, obține o hotărâre judecătorească în baza căreia te poate executa silit.

Dacă firma de recuperări te-a pus în executare silită fără ca înainte să te fi chemat în judecată, poți formula contestație la executare prin intermediul unui avocat.

Ce este contestația la executare?

Contestația la executare este o procedură judiciară de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află domiciliul tău, prin care soliciți instanței să constate că un act de executare este nelegal și să dispună anularea executării silite.

Atenție!!! Termenul pentru formularea contestației la executare este de 15 zile de la data la care ai luat cunoștință de actul de executare pe care vrei să îl contești. Este foarte important să te încadrezi în acest termen pentru a-ți proteja drepturile.

Pentru orice alte informații, vezi pagina dedicată serviciilor de executare silită.


Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator la Dobre, Damian & Asociații – SCA în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.

Cât de mult ne reprezintă votul la alegerile parlamentare?

Legea fundamentală vorbește despre Parlament ca reprezentând în mod suprem poporul român. Acesta este, într-adevăr, rolul Parlamentului, însă, cât de exactă este această reprezentare?

Să avem în vedere ultimele alegeri parlamentare din anul 2020. În anul 2020 România avea o populație totală de 19.237.691 de locuitori[1] din care 18.983.127 cu drept de vot[2]. Altfel spus, 98,21% din cetățenii României puteau să participe la sufragiul organizat. Dintre aceștia, numai 33,3% au votat la alegerile din anul 2020. Cu alte cuvinte, numai 6.321.381 de cetățeni cu drept de vot și-au exercitat acest drept la ultimele alegeri parlamentare organizate. Totuși, trebuie să mergem mai departe, și să privim la opțiunea politică pentru care au votat aceste persoane. Vom face o medie între voturile pentru Camera Deputaților și Senat[3]. Astfel:

  • 29.11% au votat pentru Partidul Social Democrat – adică 1.840.154 de cetățeni cu drept de vot;
  • 25.38% au votat pentru Partidul Național Liberal – adică 1.604.682 de cetățeni cu drept de vot;
  • 15.61% au votat pentru USR-PLUS – adică 987.083 de cetățeni cu drept de vot;
  • 9.12% au votat pentru AUR – adică 576.853 de cetățeni cu drept de vot;
  • 20.78% au votat pentru alte partide politice – adică 1.275.715 de cetățeni cu drept de vot.

Ca urmare a sufragiului, cele 330 de mandate de deputat și cele 136 de mandate de senator (în total 466 de membrii ai Parlamentului României[4]) s-au împărțit între partidele politice în ordinea rezultatelor obținute:

  • 157 de mandate pentru Partidul Social Democrat;
  • 134 de mandate pentru Partidul Național Liberal;
  • 80 de mandate pentru USR-PLUS;
  • 47 de mandate pentru AUR;
  • 48 de mandate pentru celelalte partide politice.

Conform art. 61 alin. (1) din Constituția României: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român”. Totuși, analizând rezultatele ultimelor alegeri parlamentare descoperim o cu totul altă realitate. Deși Parlamentul rămâne un organ reprezentativ, în realitate, pentru legislatura 2020-2024, el reprezintă numai 33.3% din populația României, adică 6.321.381 de cetățeni cu drept de vot. Totuși, numai 1.840.154 de cetățeni cu drept de vot au înclinat spre Partidul Social Democrat și numai 1.604.682 de cetățeni cu drept de vot au înclinat spre Partidul Național Liberal, în total: 3.444.836 de cetățeni cu drept de vot. Luate împreună, mandatele obținute de aceste două partide ar putea să întrunească majoritatea absolută necesară pentru adoptarea legilor organice, având 291 de mandate, adică 62% din total.

În atari condiții, deși numai 33.3% din cetățenii români cu drept de vot au votat la alegerile parlamentare din anul 2020, numai votul a 55% dintre ei a fost de natură se dea naștere unei potențiale majorități parlamentare care să emită legi fără niciun fel de opoziție. Cu alte cuvinte, succesul majorității parlamentare a fost asigurat de 3.476.924 de cetățeni cu drept de vot, care reprezintă în realitate 18% din populația totală a României. Altfel spus, majoritatea legilor adoptate în legislatura 2020-2024 vor fi adoptate ca urmarea a votului a numai 18% din populația totală.


[1] https://insse.ro/cms/ro/tags/romania-cifre accesat la 09.11.2022, ora 08:11

[2] https://www.roaep.ro/prezentare/stire/numarul-total-de-alegatori-inscrisi-in-registrul-electoral-la-data-de-31-ianuarie-2020/ accesat la 09.11.2022, ora 08:11

[3] https://www.digi24.ro/alegeri-parlamentare-2020/alegeri-parlamentare-2020-rezultate-finale-psd-289-pnl-25-usr-plus-15-aur-98-pmp-si-pro-romania-nu-intra-in-parlament-1415280 accesat la 09.11.2022, ora 08:11.

[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2niei accesat la 09.11.2022, ora 08:11.


Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator la Dobre, Damian & Asociații – SCA în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.