Activitatea economică desfășurată printr-un ONG: ce este permis și unde apar riscurile

Asociațiile și fundațiile sunt persoane juridice fără scop patrimonial. Asta nu înseamnă însă că un ONG nu poate încasa bani, vinde produse, presta servicii sau organiza activități generatoare de venit.

Problema apare atunci când activitatea economică devine scopul principal al organizației sau când veniturile sunt folosite în beneficiul membrilor, fondatorilor ori conducerii.

Vestea bună: un ONG poate desfășura activități economice, dar acestea trebuie organizate și documentate corect.

1) Ce înseamnă „fără scop patrimonial”

Un ONG nu este constituit pentru distribuirea profitului către membri sau fondatori.

Eventualul excedent obținut trebuie folosit pentru realizarea scopului prevăzut în statut.

Prin urmare, caracterul nepatrimonial nu înseamnă că organizația nu poate avea venituri, ci că veniturile și bunurile sale nu pot fi împărțite între membri asemenea dividendelor unei societăți comerciale.

2) Poate un ONG să desfășoare activități economice?

Da.

Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 permite asociațiilor, fundațiilor și federațiilor să desfășoare activități economice directe, dacă acestea:

  • au caracter accesoriu;
  • sunt în strânsă legătură cu scopul principal al organizației.

De exemplu, o asociație cu scop educațional poate organiza cursuri, publica materiale sau percepe taxe pentru anumite activități, dacă acestea servesc scopului său statutar.

O asociație culturală poate vinde publicații, bilete sau produse legate de proiectele sale.

3) Ce înseamnă că activitatea trebuie să fie „accesorie”

Activitatea economică nu trebuie să transforme ONG-ul într-o societate comercială ascunsă.

Se analizează, printre altele:

  • ponderea activităților economice în ansamblul activității;
  • legătura cu scopul prevăzut în statut;
  • modul în care sunt folosite veniturile;
  • dacă beneficiile sunt distribuite membrilor sau conducerii;
  • dacă organizația desfășoară efectiv proiecte nepatrimoniale.

Dacă activitatea economică devine predominantă și nu mai are legătură reală cu scopul statutar, pot apărea riscuri fiscale și juridice.

4) Activitatea trebuie prevăzută în statut

Înainte de a începe activitatea economică, trebuie verificat statutul ONG-ului.

Acesta ar trebui să prevadă:

  • scopul și obiectivele organizației;
  • categoriile de venituri;
  • posibilitatea desfășurării unor activități economice directe;
  • modul în care veniturile sunt folosite pentru realizarea scopului.

Dacă statutul nu cuprinde activitatea respectivă sau legătura cu scopul organizației este neclară, poate fi necesară modificarea statutului și înscrierea modificării în registrul asociațiilor și fundațiilor.

5) Poate ONG-ul să vândă produse sau să presteze servicii?

Da, în limitele prevăzute de lege.

ONG-ul poate, de exemplu:

  • organiza cursuri și evenimente;
  • vinde cărți, materiale sau produse realizate în cadrul proiectelor;
  • presta servicii legate de scopul său;
  • percepe taxe de participare;
  • închiria temporar anumite bunuri;
  • desfășura activități editoriale, culturale, sportive sau educaționale.

Fiecare activitate trebuie însă analizată separat, deoarece pot exista obligații privind autorizarea, facturarea, protecția consumatorilor, drepturile de autor, TVA-ul sau utilizarea caselor de marcat.

6) Ce obligații fiscale și contabile apar

Faptul că o organizație este nonprofit nu înseamnă că toate veniturile sale sunt automat scutite de impozitare.

Trebuie făcută distincția între:

  • cotizații;
  • donații și sponsorizări;
  • granturi și finanțări;
  • venituri neimpozabile potrivit Codului fiscal;
  • venituri din activități economice;
  • venituri care pot deveni impozabile.

Operațiunile economice trebuie înregistrate în contabilitate, iar deținerea sau efectuarea unor operațiuni fără evidențiere contabilă este interzisă.

În funcție de volumul și tipul activității, pot apărea obligații privind:

  • impozitul pe profit;
  • TVA-ul;
  • facturarea;
  • aparatele de marcat;
  • declarațiile fiscale;
  • evidența distinctă a proiectelor și activităților economice.

Este recomandat ca veniturile și cheltuielile aferente activității economice să poată fi identificate separat de activitățile nonprofit.

7) Poate ONG-ul să plătească salarii și servicii?

Da.

Un ONG poate avea angajați și poate încheia contracte de prestări servicii, inclusiv cu persoane care participă la conducerea sa, dacă sunt respectate condițiile legale.

Totuși, trebuie evitate:

  • plățile fără contraprestație reală;
  • remunerațiile nejustificate;
  • contractele fictive;
  • conflictele de interese;
  • folosirea fondurilor organizației în interes personal;
  • transferarea indirectă a patrimoniului către fondatori sau membri.

Fiecare plată trebuie să aibă un temei juridic, documente justificative și să fie aprobată de organul competent.

8) Când este mai potrivit să înființezi un SRL separat

Dacă activitatea comercială devine amplă, constantă sau fără o legătură suficient de apropiată cu scopul ONG-ului, poate fi mai sigură desfășurarea ei printr-un SRL.

ONG-ul poate analiza constituirea sau participarea la o societate, cu respectarea statutului și a legii, iar veniturile obținute trebuie folosite pentru realizarea scopului său nepatrimonial.

Separarea activității economice într-o societate poate permite:

  • o delimitare contabilă mai clară;
  • reducerea riscului ca activitatea comercială să afecteze statutul nonprofit;
  • contracte comerciale mai ușor de gestionat;
  • o evidență mai clară a riscurilor și obligațiilor.

9) De ce este important un avocat

Un avocat te poate ajuta să:

  • verifici dacă activitatea este compatibilă cu scopul ONG-ului;
  • modifici statutul, dacă este necesar;
  • alegi între activitate economică directă și înființarea unui SRL;
  • redactezi contractele și regulamentele interne;
  • verifici conflictele de interese;
  • pregătești documentele pentru proiecte, sponsorizări și activități comerciale.

Concluzie

Un ONG poate desfășura activități economice, dar acestea trebuie să rămână accesorii și să fie strâns legate de scopul său principal.

Cele mai multe probleme apar atunci când activitatea comercială nu este prevăzută în statut, nu este evidențiată corect sau veniturile sunt folosite în beneficiul unor persoane, nu pentru realizarea scopului organizației.

Pentru orice alte informații legate de organizații nonprofit, vezi pagina dedicată serviciilor juridice pentru asociații și fundații sau contactează-ne la av.emanuel.dragan@gmail.com / av.naomidragan@gmail.com, tel. 0751 777 664 / 0749 277 137.

Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator una dintre cele mai de prestigiu Societăți Civile Profesionale de Avocați – Dobre, Damian & Asociații, în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.

Cum se înființează un ONG?

acest articol este relevant prin raportare la legislația în vigoare în luna august 2022

Potrivit art. 4 și art. 15 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații:

Asociația este subiectul de drept privat constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.

Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivități.

Pasul 1 – Rezervarea denumirii

Completezi această cerere, plătești taxa de 36 de lei în contul de disponibilităţi al Ministerului Justiţiei nr. RO62TREZ7005032XXX013994 (codul fiscal al beneficiarului-Ministerul Justiţiei este 4265841), apoi expediezi atât cererea cât și dovada plății:
– prin poștă (Str. Apolodor Nr.17, sector 5, București);
– prin e-mail (ongmj@just.ro).

Pasul 2 – Stabilirea sediului social

Până primești Dovada disponibilității denumirii de la Ministerul Justiției, trebuie să te hotărăști unde va fi sediul social al ONG-ului.

În cazul în care acesta este într-un apartament dintr-un bloc, nu mai este necesar acordul asociației de proprietari dacă persoana desemnată prin statut pentru îndeplinirea procedurilor de înființare completează în calitate de reprezentant al ONG-ului o declarație pe proprie răspundere în care declară că nu se vor desfășura activități în sediul (apartament). În situația în care sediul va fi într-un apartament și plănuiești să desfășori activități acolo, ai nevoie de acordul asociației de proprietari.

Sediul social se dovedește:

  • prin contract de locațiune;
  • prin contract de comodat;

Pasul 3 – Statutul ONG-ului

Statutul asociației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

  1. datele de identificare ale membrilor asociați: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală ale persoanei juridice asociate și, după caz, domiciliul sau reședința ori adresa sediului social;
  2. exprimarea voinței de asociere și precizarea scopului și a obiectivelor asociației;
  3. denumirea asociației;
  4. sediul asociației;
  5. durata de funcționare a asociației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
  6. patrimoniul inițial al asociației; activul patrimonial este alcătuit din aportul în natură și/sau în bani al asociaților, în cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie;
  7. componența nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale asociației;
  8. persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;
  9. modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat;
  10. drepturile și obligațiile asociaților;
  11. categoriile de resurse patrimoniale ale asociației;
  12. atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale asociației;
  13. destinația bunurilor, în cazul dizolvării asociației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;
  14. semnăturile membrilor asociați.

Statutul fundației cuprinde, sub sancțiunea nulității absolute:

  1. datele de identificare ale fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate pentru persoanele fizice, denumirea și codul de identificare fiscală a persoanei juridice și, după caz, domiciliul/reședința ori adresa sediului social;
  2. explicitarea scopului și a obiectivelor fundației;
  3. denumirea fundației;
  4. sediul fundației;
  5. durata de funcționare a fundației – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
  6. patrimoniul inițial al fundației. În cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma autentică a statutului este obligatorie;
  7. componenta nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare și control ale fundației ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
  8. persoana sau persoanele împuternicite să desfășoare procedura de dobândire a personalității juridice;
  9. categoriile de resurse patrimoniale ale fundației;
  10. atribuțiile organelor de conducere, administrare și control ale fundației;
  11. procedura de desemnare și de modificare a componentei organelor de conducere, administrare și control, pe parcursul existenței fundației;
  12. destinația bunurilor, în cazul dizolvării fundației, cu respectarea dispozițiilor art. 60;
  13. semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor.

Pasul 4 – Contul la bancă – partea 1

Vei merge la orice bancă de încredere cu următoarele înscrisuri:

  • copii CI fondatori;
  • statut – original;
  • patrimoniul;
    • în cazul asociațiilor nu există limită minimă.
    • în cazul fundațiilor:
      • 10 salarii minime pe economie;
      • 2 salarii minime pe economie pentru fundațiile al căror scop exclusiv este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă.
  • specimen de semnătură al persoanei împuternicite prin statut să desfășoare activitatea de înregistrare a ONG-ului – original
    • se obține de la un notar public (în jur de 50-100 lei);

La acest moment se precizează și codul CAEN ales. Vezi lista aici.

Vei cere de la bancă dovada depunerii patrimoniului social, necesară la Pasul 5.

Vom reveni la contul bancar în cadrul pasului 7.

Pasul 5 – Procedura în fața instanței de judecată

Pentru înființarea unui ONG este necesară parcurgerea unei proceduri necontencioase în fața Judecătoriei în circumscripția căreia este situat sediul ONG-ului.

Se vor anexa următoarele înscrisuri:

  • cerere;
  • copie certificată pentru conformitate a Statutului;
  • dovada patrimoniului;
  • dovada sediului social (contract de locațiune sau de comodat) + extras de carte funciară;
  • copii CI fondatori;
  • dovada disponibilității denumirii (în original);
  • caziere fiscale fondatori (în original) – se obțin de la ANAF sau direcțiile locale;
  • taxă de timbru – 100 RON (se achită în numele persoanei împuternicite prin statut să desfășoare activitatea de înregistrare a ONG-ului;

Pasul 6 – Procedura la ANAF

După obținerea unei soluții de admitere a cererii de înființare a ONG-ului din partea instanței de judecată, este necesară parcurgerea unei proceduri la ANAF în scopul dobândirii certificatului de înregistrare fiscală. Te vei prezenta la ANAF cu următoarele înscrisuri:

  • Declarația 010 – 2 exemplare completate;
  • copie statut;
  • copie legalizată după hotărârea judecătorească (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei după trecerea a 5 zile de la data la care ți s-a comunicat hotărârea acasă. Este necesară plata unei taxe de timbru de 5 lei);
  • certificat de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătorie (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei după trecerea a 5 zile de la data la care ți s-a comunicat hotărârea acasă. Este necesară plata unei taxe de timbru de 1 leu);
  • Contractul de comodat în original.

Pasul 7 – Contul la bancă – partea 2

După obținerea certificatului de înregistrare fiscală de la ANAF, vei merge la bancă pentru a finaliza procedura de deschidere a contului bancar. Vei lua cu tine:

  • certificat de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor de la Judecătorie – original;
  • certificat de grefă – din care să reiasă componența nominală a organelor de conducere a ONG-ului (se obține în baza unei cereri de la arhiva judecătoriei. Este necesară plata unei taxe de timbru de 1 leu);
  • hotărârea judecătorească – original;
  • certificatul de înregistrare fiscală – original.

Felicitări!

Ai parcurs toți pașii pentru înființarea unui ONG. Acum ia legătura cu un contabil pentru a afla mai multe despre cum poți să-ți desfășori activitatea și ce registre și evidențe trebuie să întocmești.

Pentru orice alte informații, vezi pagina dedicată serviciilor acordate ONG-urilor.


Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator la Dobre, Damian & Asociații – SCA în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.