Definiții
Monedă fiduciară = înscris emis și pus în circulație de o bancă de emisiune care nu are valoare materială proprie, ci numai una convențională și care îndeplinește funcția de mijloc de schimb.
Cu alte cuvinte, banii de hârtie așa cum îi știm noi.
Monedă electronică = valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică (Legea nr. 127/2011).
Cu alte cuvinte, cifrele care apar într-un cont bancar și care sunt echivalentul banilor de hârtie pe care i-am depus la o bancă.
Monedă virtuală = o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic (Legea nr. 207/2021).
Cu alte cuvinte, dar nu limitativ, criptomonedele.
Ce este o criptomonedă?
O criptomonedă este o monedă virtuală (un activ digital) care joacă rolul unui mijloc de schimb, funcționează prin intermediul unui sistem informatic și nu depinde de o autoritate centrală, cum ar fi un guvern sau o bancă.
Unde sunt stocate criptomonedele?
Criptomonedele sunt stocate într-un portofel (care joacă rolul unui cont bancar, așa cum îl știm noi), de cele mai multe ori digital, cu acces la blockchain.
La ce putem folosi criptomonedele?
Potrivit definiției legale, criptomonedele sunt reprezentări digitale ale unei valori acceptate de persoane ca mijloc de schimb. Astfel, înțelegem că putem folosi criptomonedele pentru achiziționarea de bunuri și servicii.
Totuși, ținând cont că achizițiile de bunuri și servicii constituie acte juridice supuse legislației, în acest articol vom analiza mecanismul juridic din spatele tranzacțiilor realizate cu criptomonedă.
Starea de fapt
Să luăm următoarea stare de fapt:
A are un portofel digital în care deține 1 criptomonedă a cărei valoare echivalent-acceptată în RON este de 2000 RON.
B este o societate comercială care vinde un telefon mobil la prețul de 2000 RON.
A dorește să cumpere telefonul mobil folosind criptomoneda stocată în portofelul digital.
B dorește să încaseze prețul în RON.
Implicații juridice
Analizând starea de fapt expusă, constatăm faptul că între A și B se dorește încheierea unui contract de vânzare-cumpărare.
B are calitatea de vânzător iar A are calitatea de cumpărător.
Potrivit art. 1650 alin. (1) Cod civil: „Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească.”.
Așadar, de esența contractului de vânzare este bunul și prețul. Vânzătorul transmite bunul, cumpărătorul plătește prețul.
Potrivit art. 1660 alin. (1) Cod civil: „Prețul constă într-o sumă de bani.”
Cu alte cuvinte, contravaloarea bunului pe care vânzătorul dorește să îl înstrăineze trebuie exprimată într-o sumă de bani pentru a fi în prezența unui preț în sensul contractului de vânzare cumpărare.
Așa cum observam, prin bani se înțeleg: moneda fiduciară și moneda electronică.
Moneda virtuală nu este recunoscută, în România, sub titulatura de bani.
Așadar, în cazul unui contract de vânzare a unui bun, prețul nu poate fi exprimat într-o monedă virtuală (criptomonedă), ci numai în bani (RON, EUR, USD, etc.)
Totuși, care este mecanismul juridic pe care A și B îl pot folosi pentru a încheia în mod valabil un contract de vânzare?
Mecanismul juridic din spatele achizițiilor de bunuri folosind criptomonedă
Stabilirea prețului
În primul rând, prețul bunului care face obiectul contractului de vânzare cumpărare trebuie stabilit în bani. În cazul nostru, în contractul încheiat între A și B prețul contractului va trebui menționat ca fiind 2000 RON.
Plata prețului
Potrivit art. 1469 Cod civil: „Plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestații care constituie obiectul însuși al obligației.”.
Cu alte cuvinte, prețul stabilit în bani de către părți se poate plăti prin executarea oricărei alte obligații pe care părțile o evaluează de comun acord la cuantumul prețului.
De asemenea, conform art. 1492 Cod civil: „Debitorul nu se poate libera executând o altă prestație decât cea datorată, chiar dacă valoarea prestației oferite ar fi egală sau mai mare, decât dacă creditorul consimte la aceasta. În acest din urmă caz, obligația se stinge atunci când noua prestație este efectuată.”
Astfel, în cazul nostru, A se poate libera de plata prețului de 2000 RON către B prin darea în plată a criptomonedei deținută în portofelul virtual dacă B acceptă această prestație.
Constatând că valoarea criptomonedei este de 2000 RON la momentul plății, adică exact valoarea prețului contractului, B va primi această prestație în locul plății prețului în bani ca o dare în plată din partea lui A.
Cum încasează B prețul în RON?
B va apela la un intermediar care prestează serviciul de schimb între moneda virtuală și cea fiduciară (acești intermediari trebuie să se înregistreze la MFP). Va încheia cu acesta un contract de comision în temeiul căruia, potrivit art. 1475 Cod civil („Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convențional, persoanei indicate de acesta (…)”), intermediarul va încasa prețul contractului din portofelul lui A în criptomonedă, va opera un schimb de genul schimbului valutar și va remite lui B echivalentul criptomonedei în RON (sau în moneda în care s-a stabilit prețul), în schimbul unui comision pe care i-l va factura lui B în raport de fiecare operațiune de transformare.
***
Mecanismul juridic expus asigură următoarele:
- Respectarea condițiilor legale pentru încheierea unui contract de vânzare – prețul este exprimat în bani.
- Achiziționarea de bunuri folosind criptomonedă prin mecanismul dării în plată cu acordul vânzătorului.
- Vânzătorul încasează banii în RON, astfel că nu va avea bătăi de cap din punct de vedere contabil.
***
Menționez faptul că în situația în care se dorește exprimarea prețului în criptomonedă, părțile au la îndemână încheierea unui contract de schimb de active, iar nu încheierea unui contract de vânzare. Astfel, copermutanții vor schimba cele două active pe care le dețin (telefonul, respectiv criptomoneda).
***
Până când legislația din România nu va cuprinde prevederi legate de tranzacțiile folosind monedă virtuală și până când aceste monede nu vor putea fi utilizate pentru exprimarea prețului, în cazul tranzacțiilor care implică astfel de monede vor trebui utilizate procedee juridice complexe, pentru asigurarea legalității raporturilor juridice, după modelul celor expuse în acest articol.
Mă numesc Emanuel V. Drăgan și sunt licențiat în Drept la UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș. Am absolvit un master profesional în Instituții judiciare și profesii liberale și, în prezent, sunt avocat colaborator una dintre cele mai de prestigiu Societăți Civile Profesionale de Avocați – Dobre, Damian & Asociații, în cadrul Baroului Mureș. În timpul liber, scriu articole juridice, tutoriale și despre alte situații interesante din viața de zi cu zi. Mă găsești și pe Linkedin sau mă poți contacta aici.